Din partea doamnei Smaranda Dobrin

Stimata Doamna, Stimate Domn,

Va scrie o mama care si-a pierdut fiica si nepoata si a batut de nenumarate ori sala pasilor pierduti.
In decembrie 2005, Florin Neacsu, un sofer cu carnetul suspendat, gonind pe contrasens intr-un Porche, intra in plin intr-o Dacia care circula regulamentar si ia vietile Elizei Mitea (31 de ani), fiica mea, care era la volan, si a fiicei sale, Nicoleta Gabriela (11 ani). De dincolo de mormant, ele cer dreptatea pe care oamenii in roba le-o refuza.
Greoi, procedurile se pun in miscare. Rand pe rand, se deruleaza, timp de doi ani si jumatate:
– Fond. Sentinta: 2,5 ani cu executare. Acuzatul este in sala.
– Apel. Sentinta: 7,5 ani neprivativ de libertate. Acuzatul este in sala.
– Recurs. Sentinta: 2,5 ani cu executare. Acuzatul nu este in sala.
– Contestatia recursului (pe motiv ca acuzatul nu s-a aflat in sala, desi a fost reprezentat de un aparator ales). Acuzatul nu este in sala. Se afla in Turcia, nu are interdictie de a parasi tara. Nu notificase instanta. Totusi, domnii magistrati admit contestatia.
– Rejudecarea recursului. Sentinta: 3,5 ani cu suspendare.
(dosar 1349/2/2008 la Curtea de Apel Bucuresti)
Doua vieti tinere si pentru ele nici macar o zi de inchisoare?
Cazul nu a prezentat dificultati. Scrie in actele lor, intocmite si stampilate de ei, ca Neacsu este cel care a produs starea de pericol, ca avea carnetul suspendat, ca Dacia circula regulamentar.
Am mers la tribunal doi ani si jumatate, infruntand toata birocratia sistemului care imi limiteaza dreptul de a face dreptate memoriei fiicei si nepotelei mele. De fiecare data am insistat cand dosarul nu era de gasit sau era trimis la alta instanta decat cea la care ar fi trebuit sa se afle pentru ca justitia sa intre pe fagasul firesc.
Ce fel de instanta il pune in libertate? Eram in sala cand s-a judecat contestatia. Avocatii lui nu au invocat nici un temei legal. Nu trebuie sa fii magistrat, ci om de buna credinta ca sa in acest caz sa pronunti o sentinta dreapta si echitabila. O curte cu juri ar fi inteles probabil mai bine acest lucru. Insa domnii magistrati m-au dat afara din sala. Soferul criminal este liber sa se bucure de viata.
Tot acest proces m-a secatuit de resurse si speranta. Magistratii sunt platiti din bani publici si se bucura de consideratia publica pentru a asigura respectul pentru lege, libertate si viata in Romania. Faptul ca domniile lor au inteles sa il puna in libertate pe ucigasul copiilor mei ma determina sa ma intreb unde si daca se mai poate face dreptate in Romania.
Cunoscand sistemul separatiei puterilor in stat stiu ca nu puteti interveni direct, dar puteti ajuta ca macar pe viitor sa nu se mai intample asemenea derapaje ale ideii de dreptate.
Sunteti practic ultima instanta la care apelez cu lacrimi in ochi, cu rugamintea de a ma indruma pentru a face dreptate.

Cu cea mai inalta consideratie,
Smaranda Dobrin

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: